BNS solicită introducerea unei metodologii unitare pentru stabilirea normelor de muncă

Blocul Naţional Sindical (BNS) propune factorilor de decizie două măsuri principale privind normarea muncii, considerând că despre aceasta se vorbeşte prea puţin, deşi subiectul îi afectează pe toţi salariaţii.BNS a organizat, marţi, dezbaterea cu tema „Normarea muncii”, solicitând, printre altele, introducerea unei metodologii unitare pentru stabilirea normelor de muncă şi certificarea specialiştilor care le elaborează, şi obligativitatea adaptării şi formării profesionale a salariaţilor atunci când introducerea inteligenţei artificiale schimbă modul de desfăşurare a muncii, potrivit Agerpres.Potrivit liderilor sindicali, cele două propuneri urmăresc acelaşi obiectiv, respectiv un sistem de normare a muncii care să fie corect, transparent şi adaptat noilor tehnologii, astfel încât beneficiile progresului să fie împărţite echitabil între angajatori şi salariaţi.Cele două recomandări se susţin reciproc: certificarea normatorului devine instrumentul prin care evaluarea competenţelor se integrează în renormare.”Normarea muncii stabileşte cât trebuie să muncească un angajat pentru salariul pe care îl primeşte. De aceea, nu putem vorbi despre un salariu corect fără să ştim şi ce volum de muncă presupune acesta. Un salariu poate părea atractiv pe hârtie, dar dacă pentru a-l obţine este nevoie de un ritm de lucru excesiv sau de un efort care afectează sănătatea, atunci discuţia despre echitate este incompletă”, susţin reprezentanţii BNS.Aceştia consideră că, în realitate, angajatorii au două instrumente prin care împart rezultatele muncii între capital şi muncă: nivelul salariului şi norma de muncă. De multe ori, creşterile salariale sunt însoţite de majorarea normelor de lucru, astfel încât costul cu forţa de muncă raportat la producţie rămâne acelaşi sau chiar scade.”Normarea influenţează însă şi sănătatea şi siguranţa lucrătorilor. Un ritm de muncă prea intens poate duce la epuizare fizică şi psihică şi poate creşte riscul accidentelor de muncă. România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale accidentelor mortale la locul de muncă din Uniunea Europeană, iar românii petrec, în medie, mult mai puţini ani în stare bună de sănătate după pensionare decât media europeană. Atât de puţini încât numărul lor este mai mic decât jumătate din media europeană”, sunt de părere liderii sindicali.El menţionează că, deşi normarea muncii are un impact direct asupra salariilor, condiţiilor de muncă şi sănătăţii angajaţilor, la nivel european cadrul pentru normarea muncii este fragmentat şi incomplet. În prezent, sunt utilizate metodologii private, voluntare şi costisitoare, iar protecţia lucrătorilor diferă foarte mult de la o ţară la alta, în funcţie de cât de puternic este dialogul social.”În acelaşi timp, dezvoltarea inteligenţei artificiale schimbă profund modul în care lucrăm. Noile tehnologii nu înseamnă doar mai multă eficienţă, ci şi schimbarea conţinutului muncii şi a competenţelor necesare. Din acest motiv, normele de muncă trebuie regândite astfel încât să ţină cont atât de noile tehnologii, cât şi de nevoia angajaţilor de a dobândi competenţe noi”, mai arată BNS.Reprezentanţii confederaţiei sindicale afirmă că România se află într-un moment decisiv.”Legislaţia privind normarea muncii este incompletă, normele de aplicare lipsesc, iar utilizarea inteligenţei artificiale avansează fără un cadru care să protejeze salariaţii în această tranziţie. În acelaşi timp, această situaţie oferă şansa de a construi un sistem modern şi echitabil”, arată liderii sindicali.”Ultimele reuniuni ale Consiliului Naţional al BNS au subliniat importanţa acestei teme. Lideri, în principal din sectorul industrial, au ridicat această problemă pentru că normarea muncii are legătură directă cu salarizarea, are legătură directă cu timpul de lucru. E unul din principalele elemente care determină burnout-ul. Am muncit aproape doi ani să introducem acest concept în legislaţia naţională şi am avut surpriza, în această sesiune parlamentară, să constatăm că Puterea şi Opoziţia, şi la presiunea mediului de afaceri, să considere că e bine să îngroape proiectul de lege. Va trebui să găsim aliaţi prin care să reluăm subiectul normării muncii”, a precizat, în debutul evenimentului, Dumitru Costin, preşedintele BNS.La rândul său, Alexandru Athanasiu, fost ministru al Muncii, a spus că pentru normarea efectivă a muncii sunt necesare trei elemente de legătură: timpul de lucru, norma de muncă şi remuneraţia.”Din punctul de vedere al reglementării la nivel de lege a normei de muncă, România este pionier sau, în orice caz, un veteran. Depinde de unde privim lucrurile, în sensul că legislaţiile altor state nu cuprind nicio trimitere la nivel legislativ cu privire la acest subiect. (…) Există o triadă de noţiuni, sunt trei elemente a căror legătură organică dă măsura unei inseparabilităţi, a unei organice alăturări: timpul de lucru, norma de muncă şi remuneraţia. (…) Acestea trebuie să garanteze câteva obiective clare: sănătate şi securitate în muncă, remuneraţie corectă, echitabilă şi nediscriminatorie, acces liber la ocuparea unui post, garantarea stabilităţii în muncă împotriva concedierilor abuzive, dreptul la muncă”, a subliniat Athanasiu.În context, BNS şi-a propus să contribuie la acoperirea unei lacune de dezbatere publică prin realizarea unei analize comparative privind modul în care normarea muncii este reglementată, aplicată şi contestată în statele membre ale Uniunii Europene, precum şi prin formularea unor recomandări de politică publică bazate pe concluziile acestei analize.Analiza intitulată „Timpul de lucru şi sistemul de normare a muncii. Trăsături definitorii. Fundamentele normării”, realizată de profesorul universitar Alexandru Athanasiu şi conferenţiarul universitar Ana-Maria Vlăsceanu Profirescu, recomandă autorităţilor, printre altele, standardizarea metodologiei de normare şi certificarea normatorilor, precum şi obligaţia de adaptare profesională în contextul introducerii inteligenţei artificiale (AI).