Reacția ministrei Mediului la criza apei
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a făcut o declarație pe Facebook în contextul scandalului provocat de criza apei din Prahova și Dâmbovița care a dus la incapacitatea a peste 100.000 de oameni de a avea acces la apă potabilă. Între timp, acuzațiile din partea autorităților locale și liderilor politici s-au intensificat. Potrivit ministrei, problema principală constă în lipsa de comunicare între structurile din subordinea Ministerului Mediului. Aceasta afirmă că autoritățile locale nu au raportat în mod corespunzător riscurile asociate cu sistarea apei, deși operatorii și Apele Române recunoscuseră deja erori în estimarea situației într-o şedinţă desfășurată duminica trecută. „Nu a existat o comunicare clară a autorităților locale responsabile cu privire la riscul de a lăsa fără apă potabilă peste 100.000 de oameni”, a afirmat Buzoianu.
Soluții rapide pentru a face față crizei
Ministra a menționat că, în urma discuțiilor cu prefecți, primari și instituții tehnice, a fost centralizat de urgență necesarul de apă potabilă, iar Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat livrarea de apă îmbuteliată către localitățile afectate. Buzoianu a explicat că specialiștii estimează că va fi necesar un interval de 72 de ore pentru reluarea tratării apei, după reducerea turbidității. Totuși, operatorii din teren au avertizat că situația din acumularea Paltinu este instabilă din cauza nivelului scăzut și a sedimentelor venite în urma viiturilor recente. „Pentru a preveni o astfel de situație în viitor, autoritățile locale și centrale trebuie să colaboreze pentru a identifica alternativele de surse de apă”, a subliniat Buzoianu.
Contradicții în mesajele oficiale
Mesajul ministrei apare într-un context de presiune publică în creștere, având în vedere declarațiile contradictorii făcute în ultimele zile. Miercurea trecută, Buzoianu declara că lucrările de la Paltinu sunt „controlate” și că accesul la apă potabilă este „asigurat”. La patru zile distanță, însă, 100.000 de oameni rămâneau fără apă, iar instituțiile implicate își recunoșteau greșelile de estimare și amânau lucrările cu 150 de zile. Buzoianu a încercat să transfere responsabilitatea către structurile locale ale Apele Române, acuzând disfuncții administrative, în ciuda faptului că conducerea ESZ Prahova a declarat că a informat încă din octombrie despre lipsa rezervelor suficiente de apă și despre presiunile ministerului pentru furnizarea apei menajere.
Acuzații privind presiuni politice la nivel local
În ceea ce privește acuzațiile directorului general al ESZ Prahova, care susține că ministra ar fi cerut insistent introducerea apei menajere în conductele pentru toalete, Buzoianu a explicat că discuțiile au fost interpretate greșit. „Marea presiune a fost reprezentată de trei întrebări adresate în prezența a 20 de persoane, referitoare la motivele pentru care alte zone din țară pot oferi apă menajeră și noi nu”, a spus aceasta. Deși a acceptat explicațiile DSP Prahova, care a respins utilizarea acestei soluții, operatorii au raportat că au simțit presiuni considerabile, culminând cu o verificare urgentă a ministerului la ESZ la scurt timp după discuție.
Critici la adresa infrastructurii locale
În postarea sa, ministra a acuzat diverse structuri locale, în special ESZ Prahova, de nepotism și de lipsa investițiilor necesare în infrastructura critică. „Este dezolant să observi numiri politice în companiile subordonate Apele Române care nu au realizat investițiile necesare și nu au alertat cu privire la riscuri”, a afirmat Buzoianu. Declarațiile sale contrazic mai multe rapoarte care arată că lucrările de la Paltinu au început în luna iunie fără a informa operatorul, iar scăderea nivelului lacului din octombrie s-a petrecut în lipsa unor notificări oficiale.
Dileme legate de conductele defecte
Ministra a răspuns și acuzațiilor venite din partea președintelui CJ Dâmbovița, Corneliu Ștefan. Acesta a afirmat că ministerul a ignorat timp de luni întregi riscurile asociate cu o conductă defectă. „Conducta respectivă are probleme de ani de zile. ESZ a încercat reparații și a primit chiar fonduri”, a afirmat Buzoianu. În ciuda acestor afirmații, același președinte de CJ a susținut că autoritățile centrale au fost avertizate timp de șase luni cu privire la riscul de sistare a alimentării cu apă, dar nu au reacționat.
Promisiunea unei transparențe totale
În finalul postării, ministra s-a angajat să continue căutarea soluțiilor și a declarat că nu va „ascunde problemele sub prelata politică”, asigurându-se că vor exista urmări pentru cei care se fac vinovați. „A lăsa 100.000 de oameni fără apă potabilă este iresponsabil. Trebuie să existe consecințe”, a concluzionat Buzoianu. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că, odată cu restabilirea alimentării cu apă, cei responsabili pentru această criză vor fi trași la răspundere, indicând că va avea loc o analiză administrativă a deciziilor care au dus la această situație.
Pe teren, condițiile rămân dificile. Nivelul apei din lac este scăzut, iar turbiditatea ridicată complică reluarea tratării. ISU furnizează apă îmbuteliată, iar mii de locuitori se confruntă cu imposibilitatea de a folosi toaletele. În vreme ce Buzoianu denunță „ipocrizia politică”, criticii ei subliniază că asigurările sale de acum o săptămână — când spunea că nu există pericole pentru comunități — s-au dovedit a fi complet eronate.
